Taxele judiciare de timbru

Prin Legea nr. 76/2012, dată pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, au fost introduse modificări şi completări şi la Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Dispoziţiile din Legea nr. 76/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 365/2012, privitoare la taxele judiciare de timbru se vor aplica de la 1 septembrie a.c.

Notăm principalele elemente de noutate cu menţiunea că, dat fiind timpul scurt care a mai rămas până la data intrării în vigoare, vom folosi timpul prezent pentru semnalările ce urmează.

● Dispoziţiile privind taxarea acţiunilor şi cererilor evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti se vor aplica în mod corespunzător şi cererilor în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum şi cererilor privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară va fi scutită de taxă de timbru dacă este accesorie cererii în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial.

Tot în ce priveşte taxele judiciare, se introduc dispoziţii noi, astfel:

– cererile de valoare redusă, soluţionate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul X al cărţii a VI-a din Codul de procedură civilă, se timbrează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 150 lei, pentru cereri a căror valoare depăşeşte 2.000 lei.

– cererile privind ordonanţa de plată se timbrează cu 150 lei.

● La acţiunile şi cererile neevaluabile în bani:

– taxa judiciară pentru cereri în anularea sau în constatarea nulităţii unui act juridic nepatrimonial este de 50 lei;

– nu se mai aplică taxa la cererea pentru emitere de plată, şi nici la crerea de înfiinţare a popririi,

– cererile pentru eliberarea oricăror alte certificate prin care se atestă fapte sau situaţii rezultate din evidenţele instanţelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora se taxează cu 1 leu/pagină;

– cererile adresate Ministerului Justiţiei pentru autorizarea traducătorilor şi interpreţilor – 300 lei;

Totodată, se introduc noi taxe judiciare, pentru:

– cereri adresate Ministerului Justiţiei: în vederea atestării titlului oficial de calificare român de consilier juridic şi a experienţei dobândite în România, în vederea admiterii şi practicării acesteia în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European; pentru atestarea calificării de traducător şi interpret autorizat, în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană; pentru atestarea calificării de expert tehnic judiciar în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană – 100 lei;

– cereri adresate Ministerului Justiţiei în vederea recunoaşterii calificării profesionale de traducător şi interpret autorizat sau expert tehnic judiciar, în condiţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare – 100 lei.

Cererile formulate potrivit Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti: este reformulată categoria de la art. 82 litera b), astfel: “plângeri împotriva refuzului executorului judecătoresc de a-şi îndeplini atribuţiile prevăzute de lege” cu menţinerea taxei judiciare în sumă de 8 lei.

Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârii de declinare a competenţei şi de dezînvestire nu se mai timbrează.

● Plata taxelor judiciare de timbru se face în numerar, prin virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în care îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul fiscal debitorul taxei. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei. Dacă cel care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.

Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petiţionarului, şi atunci când probele au fost administrate prin avocat sau consilier juridic.

Tot cu privire la restituirea taxei de timbru, se introduc dispoziţii noi, astfel:

– când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat,    se restituie jumătate din taxa plătită;

– când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas irevocabilă, taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei.

– când probele au fost administrate prin avocat sau consilier juridic, se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluţionat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Începând cu 1 ianuarie 2013, o cotă de 30% din sumele provenind din taxele judiciare de timbru se constituie venituri la bugetul de stat, se cuprinde distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei şi va fi folosită exclusiv pentru finanţarea instanţelor judecătoreşti şi a sistemului de ajutor public judiciar. O cotă de 70% din sumele provenind din taxele judiciare de timbru se constituie venituri la bugetele locale.

Eugen Staicu

Sursa: Legestart.ro