Cantecul nostru popular

Tuturor ne e drag cântecul nostru popular şi slavă Domnului că mai avem interpreţi cu mintea la ei care ştiu s-o facă cu demnitate aşa cum am pomenit de la bunii noştri.

Dar ce te faci când se-apucă să cânte ţăranii de la oraş. Ne vând gogoşi că au pus folclorul pe ritmuri de discotecă din respect pentru valorile tradiţionale. Care respect? Nu ştiu când cred ei că s-au inventat sintetizatoarele şi CD-urile. Probabil trăiesc cu impresia că Maria Tănase făcea playback.

Un lucru e clar. Trupe care habar n-au ce e aia folclor se împăunează cu glorie din preluarea unor celebre cântece populare şi schingiuirea lor pe diverse ritmuri techno sau house.

Multe dintre textele din care răzbat cuvinte (gen crâşmăriţă, bade, uliţă, mămăligă,) sunt maltratate în acord cu noua linie melodică. Pretenţia că prin promovarea acestor piese tinerii conservă folclorul e cel puţin obraznică.

Eu cred că apucătura asta a venit de la o evidentă pană de idei muzicale. Ce e mai simplu decât să iei ,,Sanie cu zurgălăi”, sau ,,Căluşul” şi să le aşezi pe nişte ritmuri ţopăitoare? Nu ai complicaţii, nu plăteşti dreptul de autor şi operezi cu kitsch-ul după bunul plac.

Adevăraţii interpreţi de folclor nu se mai văd de bălăriile imitaţiilor ieftine. Publicul este momit cu variante mai facile ale unor opere folclorice de mare valoare.

Deşi horele şi sârbele tradiţionale sunt extrem de antrenante, tinerii preferă să se bâţâie fără nici o noimă pe variante disco. Ca să nu mai vorbim de calitatea interpretării şi a vocilor. De fapt se cântă din şolduri şi din buric.

 

Vezi ,,mândruliţe” îmbrăcate în port oltenesc deşi cântecul se vrea ardelenesc. Nişte fote de-o palmă, si cu decolteuri deocheate şi brâuri din plastic se vor costume tradiţionale!

Mai aflu zilele trecute de un alt gen muzical struţo-cămilă, stilul etno-latino. Bine că măcar solistele au recunoscut că de fapt nici ele nu ştiu exact ce cântă şi au rugat ascultătorii să le dea o mână de ajutor şi să spună ce li se pare lor a fi.

Desigur, fiecare artist e liber să-şi croiască operele după cum îl taie capul dar când e vorba de folclor lucrurile ar trebui să fie sfinte, nu să fie terfelit sub opincile cu toc ale artiştilor de împrumut, în ritmuri zbânţuite.

Violeta A. – Redactor Radio