Sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (prăznuit anual la 27 octombrie), ale cărui sfinte moaşte se păstrează în Catedrala Patriarhală, este de sute de ani un ales popas duhovnicesc pentru credincioşi. Anul acesta însă, românii se pot închina cu evlavie la mai multe odoare sfinte, fiindcă acum a fost adus la Bucureşti Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României.
Racla în care se află moaştele Sf. Ap. Andrei a fost aşezată spre închinare, într-un baldachin, pe colina Patriarhiei, acolo unde se găsesc şi sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei va fi dus spre închinare la Catedrala mitropolitană din Sibiu, unde va ajunge vineri, 28 octombrie, la ora 12:00, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei. Acolo va rămâne până în după-amiaza zilei de 29 octombrie, când va fi dus la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Simeon Ştefan, Mitropolitul Transilvaniei, unde va rămâne până în după-amiaza zilei de 30 octombrie.
Nu trebuie să uităm totodată că, la Bucureşti, în Catedrala Patriarhală, se află şi moaştele Sf. Dimitrie cel Nou, Basarabov, cel care a intrat în mod special în inima bucureştenilor în anul 1774, când sfintele odoare au fost aduse în oraşul de pe Dâmboviţa.
Cuviosul Părinte Dimitrie s-a născut la sud de Dunăre, la Basarabi, la începutul veacului al XIII-lea. Provenind dintr-o familie săracă, păstorea oile ţăranilor. Într-una din zile a călcat pe un cuib acoperit cu ierburi, strivind puişorii care se aflau în el.
Profund mâhnit, şi-a lăsat desculţ, fie vară, fie iarnă, piciorul care zdrobise cuibul. Peste o vreme a decis să îmbrace haina monahală. S-a aşezat într-o peşteră săpată în stânca râului Lom, nu departe de satul Basarabi. Aici a trăit în post şi rugăciune. Cunoscând dinainte ziua morţii sale, s-a întins între două lespezi de piatră unde şi-a dat sufletul lui Dumnezeu. La trei veacuri după moartea Sfântului – o inundaţie a dus apele râului până la peşteră. Curentul a ridicat lespezile şi a îngropat trupul rămas nestricat în prundiş. După o sută de ani, Sfântul i-a apărut în vis unei fete grav bolnave, spunându-i să-şi roage părinţii să o ducă pe malul râului ca să-şi găsească tămăduirea. Auzind vestea, o mulţime de oameni în frunte cu clericii de la Episcopie s-au dus la locul indicat. Copila s-a vindecat pe loc.
În 1774, generalul rus Petru Saltacov a luat sfintele moaşte spre a le duce în Rusia, pentru a nu fi profanate de turci. Le-a lăsat la Bucureşti, la rugămintea boierului Hagi Dimitrie şi a mitropolitului Grigore II al Ţării Româneşti.
Sursa: jurnalul.ro si foto ortodoxiatinerilor.ro